METEOROLOGIE POPULARA
De Georgia FOLCLOR SI ETNOGRAFIE,
Fulgerele, tunetele, traznetele, ploile repezi si scurte sau molcome si fara de sfarsit, grindina, arsita, seceta, sunt fenomene explicate astazi de stiintele moderne. Mai demult, pe cand oamenii erau parte integranta a naturii, dadeau alte intelesuri intamplarilor meteorologice, ghidandu-se dupa anumite semne numai de ei stiute.
"Taranul nu are nevoie nici de carti astronomice, nici de barometre ori termometre. Asta pentru ca el a invatat sa citeasca semnele de pe cer, dar si pe cele de pe pamant. Asa si-a facut propriul calendar", spune etnograful Marcel Laptes.
Talmacind semnele naturii, acestia stiau cand sa iasa la semanat, cand sa coseasca sau sa adune graul.
Pastorii, care in perioada martie-septembrie traiu, observau si gandeau sub cerul liber, foloseau orologiile astronomice si biologice oferite de natura.
Redam, in cele ce urmeaza, cateva din momentele etnografice ale calendarului pastoral, elemente de etnoclima, barometre naturale dupa care se orientau acestia:
SEMNE DE PLOAIE
- cand pasarile coboara din copaci, se scalda in praf si isi zbarlesc penele;
- cand cerul e rosu dimineata;
- cand tuna la pranz;
- cand curcubeul este dublu sau bine colorat;
- cand pasarile se aseaza pe gradul stanii cu gusa catre rasarit;
- cand ceata miroase a paie arse;
- cand vitele ling peretii stanii, trunchiurile si pietrele;
- cand vitele in loc sa pasca se culca;
- cand mirosurile se raspandesc cu mai multa putere;
- cand se umezesc pietrele;
- cand imprejurul soarelui, luni sau stelelor se vad cearcane albe;
- cand funinginea se aprinde si trosneste pe fundul oalelor cu lapte;
- cand mananca cainii iarba;
- cand asuda peretii stanii;
- cand se umezeste sarea in solnita de lemn;
- cand se vad pe unt picaturi de apa;
- cand corbii isi falfaie aripile mai repede;
- cand flacara focului este galbena;
- cand cocorii zboara tacut si isi schimba directia;
- cand canta pitigoiul inainte de rasaritul soarelui;
- cand plesnesc lemnele in vatra si arunca scantei;
- cand se inmoaie corzile pe opinci sau chimire;
- cand valvataia e galbena si se plimba pe vasul de lapte;
- cand vitele ridica capul in sus, trag aer pe nas, isi ling botul si picioarele, mananca mai mult, se uita spre miazazi, se culca pe dreapta si se strang in jurul stanii;
- cand se aude de departe zgomotul apei;
- cand cotofana isi moaie capul in apa;
- cand apusul soarelui e intunecat;
- cand vulturul zboara aproape de pamant.
SEMNE DE FRIG SI INGHET
- cand pasarile se ascund in locuri dosite si tufisuri;
- cand stelele stralucesc noaptea;
- cand picaturile de pe frunze cad mai incet decat de obicei;
- cand focul si carbunii par mai aprinsi decat de obicei;
- cand este jir putin in padure;
- cand se face foarte multa ghinda;
- cand paianjenii tes doua sau trei panze una peste alta noaptea;
- cand sunt soareci de munte putini;
- cand naparlesc oile de timpuriu;
- cand cocorii pleaca in august;
- cand brandusa infloreste de sus in jos (de la varf spre vale);
- cand cad frunzele indata ce se vestejesc;
- cand blana iepurilor, vulpilor si lupilor este indesata si deasa.
SEMNE DE VREME FRUMOASA
- cand soarele rasare limpede dintre nori, pastorii zic: soare rosu si dimineata senina, duc vitele foarte departe de stana;
- cand cerul e rosu seara;
- cand luna e foarte limpede;
- cand ceata face gluga pe sub brazi.
Asadar, credem ca nu e nicio exagerare daca spunem ca primii adevarati meteorologi au fost oamenii simpli, care stiau atat de bine sa descifreze semnele vremii.
..............................................................................................................
Bibliografie:
Florica Goina - "Elemente de pastorit traditional in Padis" - Biharea, 1982
actualizat de catre @victoria-preotesescu: 26 Nov 2014 15:48:20
