ARMINDENI
Discutii generale
luna mai-de armindeni-tuturor o zi frumoasa !
"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara)Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor se numeste Armindeni in Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, unde este celebrat la 1 mai, si Sangiorz in Muntenia si Oltenia, unde este praznuit la 23 aprilie.
Simbol al abundentei vesnic crescatoare a vegetatiei, Armindeniul este o datina care evoca stravechea credinta in
puterea benefica si protectoare a ramurii inverzite asupra vietii si prosperitatii familiei si a gospodariei acesteia.
Obiceiurile specifice acestei zile sunt:
- impodobirea cu ramura verde a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice
- implantarea in mijlocul satului, in curte, in tarina, la stana de oi, intre hotare a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau numit Arminden sua Pomul de Mai
- organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure sau chiar gradina cu iarba verde si pomi infloriti
- rostogolirea (tavalitul) prin iarba
- spalarea pe maini si pe fata cu roua
- purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, "ca sa fii ferit de rele si sa ai noroc tot anul"
- se bea vin pelin rosu "ca sa fii sanatos, puternic si rumen in obraji"
- strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i impiedica sa fure mana vitelor cu lapte si a holdelor semanate
Adus din padure cu o zi inainte de 1 mai, Armindeniul sau Pomul de Mai este asezat in fata casei si lasat acolo pana la seceris, in unele regiuni, sau pana cad frunzele, din lemnul lui facanduse mai apoi foc pentru a se coace painea din graul nou.
"Pomul" infipt in pamant, avand in varf un smoc de verdeata, sugereaza fertilitatea, rodirea, nasterea vietii. De aici si unele sensuri ale traditionalului pom al vietii, prezent de altfel la toate ceremoniile romanesti populare, de la botezul pruncilor, la nunti, pana la inmormantari.
In unele sate din Bihor, din tulpina Armindeniului este datina sa se faca lancia (batul) pentru steagul de nunta, iar apoi lancia sa devina "ruda" pentru etalarea stergarelor decorative, in casa noii familii.
Armindeniul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor. Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp.
In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si in vechime semnifica inceputul verii agricole. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", aceste animale nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.
SURSA-CARPINET
updated by @victoria-preotesescu: 26 Nov 2014 15:48:20
