Indubitabil, satira, cu variatele ei forme literare de la strigturile i cntecele populare satirice pn la parodie, fabul, alegorie, imprecaie, portret satiric, pamflet etc. a constituit una dintre principalele forme de protest i de lupt ale poporului mpotriva inechitilor sociale, manifestate de-a lungul veacurilor, pentru triumful dreptii, setea de dreptate constituind nzuina permanent a maselor oprimate. Animat de aceast nalt trstur sufleteasc, poporul romn nu a obosit s lupte veacuri n ir mpotriva tuturor nedreptilor. i pentru curmarea lor a gsit nenumrate mijloace, de la zmbetul ironic, zeflemitor, din colul gurii, pn la critica aspr, biciuitoare i ndemnul la aciune, de a lua parul i a lovi la mir pe asupritori. Astfel se i explic abordarea celor mai diferite genuri i specii literare.

Uriaa lupt este oglindit, nc din zorii literaturii noastre, n numeroase scrieri satirice; cu vremea unele dintre ele reuesc s se nscrie printre capodoperele culturii naionale i universale : dramaturgia lui I. L. Caragiale, n primul rnd.

Aceast realitate ne ndreptete s subscriem aforismului clinescian literatura romn a nceput prin pamflet' la care adugm meniunea c satira ocup, n cadrul culturii noastre, un loc deosebit de important, ea

bucurandu-se de o nalt preuire att din partea furitoritor operelor literare, cit i n rndul cititorilor.